Simptomele deficitului de magneziu

Ce putem face?

Deficitul de magneziu este adesea diagnosticat greșit, deoarece nu apare în testele de sânge – doar 1% din magneziul organismului este se regăsește în sânge.

Majoritatea medicilor și laboratoarelor nu includ nici măcar testul de măsurare a nivelului de magneziu în testele de sânge de rutină. Astfel, majoritatea medicilor nu știu când pacienții lor au deficit de magneziu, chiar dacă studiile arată că majoritatea oamenilor prezintă aceste deficiențe. Luați în considerare declarațiile Dr. Norman Shealy, „Fiecare boală cunoscută este asociată cu o deficiență de magneziu” și că „magneziul este cel mai critic mineral necesar pentru stabilitatea electrică a fiecărei celule din corp. Un deficit de magneziu poate fi responsabil pentru mai multe boli decât oricare alt nutrient”. Deoarece deficitul de magneziu este în mare parte neglijat, milioane de oameni suferă inutil sau simptomele lor sunt tratate cu medicamente scumpe atunci când ar putea fi vindecate cu un supliment de magneziu.

Trebuie să ne recunoaștem singuri semnele nevoii de magneziu, foamea și setea de magneziu, deoarece medicina alopată este pierdută în această privință. Este într-adevăr ceva mult mai subtil decât foame sau sete, dar este comparabil. Într-o lume în care medicii și pacienții nu acordă nici cea mai mică atenție nevoilor de bază precum setea, nu prea avem speranța că vom găsii medici ce vor da importantă unei nevoi atâtt de subtile dar totuși atât de importante: deficitul de magneziu.

 

Puțini oameni sunt conștienți de rolul enorm, jucat în corpul nostru, de magneziu. Magneziul este de departe cel mai important mineral din corp. După oxigen, apă și alimentele de baza, magneziu poate fi considerat cel mai important element necesar organismelor noastre, vital, dar foarte puțin cunoscut. Este mai important decât calciu, potasiu sau sodiu și reglează toate cele trei. Milioane de oameni suferă zilnic de pe urma deficienței de magneziu, fără să știe asta.

 

De fapt, se întâmplă să existe o relație între ceea ce percepem ca fiind setea și deficiențele electroliților. Îmi amintesc o persoană care întreba: „De ce sunt deshidratat și însetat când beau atât de multă apă?” Setea înseamnă nu numai lipsa apei, dar poate însemna și faptul că nu primesc suficiente substanțe nutritive și electroliți. Magneziu, potasiu, bicarbonat, clor și sodiu sunt câteva exemple principale și acesta este unul dintre motivele pentru care clorura de magneziu este atât de utilă.

 

Știți,  toți anii în care medicii le-au spus pacienților lor că totul în capul lor, au fost ani în care profesia medicală și-a arătat ignoranța. Este un chin să ai deficit de magneziu. Chiar dacă este vorba de o persoana activă, sportivă, deficitul de magneziu îi va perturba somnul și nivelul de stres, și o serie de alte lucruri care se reflectă asupra calității vieții. Medicii nu au folosit testul adecvat pentru magneziu – testele lor de sânge distorsionează adevărul.

https://lifeextensioneurope-romania.ro/shop/neuro-mag-magnesium-l-threonate/ 

Simptomele deficitului de magneziu

 

Primele simptome ale deficienței pot fi subtile – deoarece cele mai multe stocuri de magneziu sunt stocate în țesuturi, crampele  picioarelor, dureri ale piciorului sau tensiunea mușchilor pot fi printre primele semne. Alte semne timpurii ale deficienței includ pierderea apetitului, greață, vărsături, oboseală și slăbiciune. Deoarece deficitul de magneziu se înrăutățește, pot să apară amorțeală, furnicături, convulsii, modificări de personalitate, ritmuri cardiace anormale și spasme coronariene, stări nervoase exagerate, tristețe.

 

Un plan complet al deficitului de magneziu a fost frumos prezentat într-un articol al Dr. Sidney Baker. Deficitul de magneziu poate afecta practic orice organ al corpului. În ceea ce privește mușchiul scheletic, se pot întâlni șocuri, crampe, tensiune musculară, dureri musculare, inclusiv dureri de spate, dureri de gât, dureri de cap, tensiune și disfuncție maxilară (TMJ). De asemenea, este posibil să apară senzație de apăsare pe piept sau o senzație ciudată că nu putem respira adânc. Uneori, chiar și o persoană care oftează prea des prezintă o deficiență de magneziu.

 

Simptomele care implică contracția mușchilor netezi includ constipația; spasme urinare; crampe menstruale; dificultăți la înghițire sau o înțepătură în gât – provocată mai ales prin consumul de zahăr; fotofobie, în special dificultatea de a se adapta la sursele luminoase, în absența bolii oculare; și sensibilitate la  zgomote puternice.

 

În ceea ce privește modul în care afectează sistemul nervos central, simptomatologia deficitului de magneziu include insomnia, anxietatea, hiperactivitatea și neliniștea cu mișcări constante, atacuri de panică, agorafobie și iritabilitate premenstruală. Simptomele  care implică sistemul nervos periferic includ amorțeală, furnicături și alte senzații anormale, cum ar fi senzații de vibrație.

 

Simptomele deficitului de magneziu la nivelul  sistemului cardiovascular includ palpitații, aritmii cardiace și angină datorită spasmelor arterelor coronare, hipertensiune arterială și prolapsului valvei mitrale. Rețineți că nu toate simptomele trebuie să fie prezente pentru a presupune deficiența de magneziu; dar, multe dintre ele apar adesea împreună. De exemplu, persoanele cu prolaps de valvă mitrală au adesea palpitații, anxietate, atacuri de panică și simptome premenstruale. Persoanele cu deficit de magneziu par a fi adesea „strânse”. Alte simptome generale includ o pofta de sare, atât pofta de carbohidrați, cât și intoleranța la carbohidrați.

 

Magneziul este necesar pentru fiecare celulă din organism, inclusiv pentru cele ale creierului și este una dintre cele mai importante minerale atunci când se ia în considerare suplimentarea, din cauza rolului său vital în sute de funcții enzimatice și funcții legate de reacțiile din metabolismul celular, sinteza proteinelor, pentru utilizarea grăsimilor și carbohidraților. Magneziul este necesar nu numai pentru producerea de enzime specifice de detoxifiere, dar este, de asemenea, important pentru producerea de energia necesară pentru detoxifierea celulelor. Un deficit de magneziu poate afecta practic orice sistem al corpului.

 

Unul dintre principalele  motive pentru care  medicii scriu  milioane de prescripții pentru tranchilizante nervozitatea, iritabilitatea și neliniștea, cauzate în mare măsură de diete inadecvate care nu conțin magneziu. Persoanele cu un deficit de magneziu devin irascibile, foarte nervoase și sensibile la zgomot, hiper-excitabile, îngrijorate și beligerante. În cazul în care deficiența este mai severă sau prelungită, ei pot dezvolta spasme, tremor, puls neregulat, insomnie, slăbiciune musculară și crampe la nivelul picioarelor.

 

Dacă magneziul este deficitar, creierul este afectat în mod special. Gândirea încețoșată, confuzia, dezorientarea, depresia, și chiar halucinațiile terifiante ale delirului tremens sunt în mare parte cauzate de lipsa acestui nutrient, și remediate când este administrat. Deoarece cantități mari de calciu sunt pierdute prin urină atunci când magneziul este subdimensionat, lipsa acestui nutrient devine indirect responsabilă pentru cariile dentare extrem de extinse, osteoporoza și vindecarea lentă a oaselor sparte și a fracturilor. Cu ajutorul vitaminei B6 (piridoxină), magneziul ajută la reducerea și dizolvarea pietrelor de rinichi.

 

Deficitul de magneziu poate fi un factor comun asociat cu rezistența la insulină. Simptomele rezistenței la insulină care sunt, de asemenea, simptome ale deficitului de magneziu includ spasme musculare, slăbiciune,mers șchiopătat, atrofie musculară, incapacitatea de a controla vezica urinară, nistagmus (mișcări oculare rapide), pierderea auzului și osteoporoza. Persoanele cu RI au șanse mai mari de epilepsie decât cele de control. Epilepsia a fost, de asemenea, legată de deficiențele de magneziu.

 

Alte  simptomelor de avertizare timpurie a deficitului de magneziu:  

Oboseală fizică și psihică

Spasme persistente sub ochi

Tensiune în partea superioară a spatelui, umeri și gât

Dureri de cap

Reținerea de apă în faza  pre-menstruală și / sau creșterea sensibilității sânilor

 

Eventualele manifestări ale deficienței de magneziu includ:

  • Lipsa energiei
  • Oboseală
  • Slăbiciune
  • Confuzie
  • Nervozitate
  • Anxietate
  • Iritabilitate
  • Convulsiile
  • Digestie slabă
  • Sindrom pre-menstrual  și dezechilibre hormonale
  • Insomnii
  • Tensiune musculară, spasm și crampe
  • Fragilizarea oaselor
  • Ritm cardiac anormal

 

Deficitul de magneziu sever poate determina scăderea nivelului de calciu în sânge (hipocalcemie). Deficitul de magneziu este, de asemenea, asociat cu niveluri scăzute de potasiu în sânge (hipokaliemie). Nivelurile de magneziu scad noaptea, ducând la cicluri de somn REM (Rapid Eye Movement) și somn neodihnitor. Durerile de cap, vederea încețoșată, ulcerații la nivelul gurii, oboseala și anxietatea sunt de asemenea semne timpurii de epuizare.

 

Auzim tot timpul despre cum bolile de inima sunt principala boală  la nivelul țării, despre cum  tensiunea arteriale este „ucigașul tăcut” , și despre cum tot mai multi cetățeni își i-au viața, și  despre viețile  familiilor distruse de diabet, boala Alzheimer și o serie de alte boli cronice.

 

Semnele de deficit de magneziu sever includ:

  • Sete extremă
  • Foamea extremă
  • Urinare frecventă
  • Răni sau vânătăi care se vindecă încet
  • Piele uscată, mâncărime
  • Pierderea în greutate inexplicabila
  • Vedere neclară care se schimbă de la o zi la alta
  • Oboseală neobișnuită sau somnolență
  • Amețeli sau amorțeală la nivelul mâinilor sau picioarelor
  • Infecții frecvente sau recurente ale pielii, gingiilor, vezicii urinare sau ale bacteriilor vaginale

Dar așteptați un minut, nu sunt aceleași simptome și pentru diabet? Mulți oameni au diabet zaharat de aproximativ 5 ani înainte de a manifesta simptome puternice. Până atunci, unii oameni au deja probleme oculare, ale rinichilor, ale gingiilor sau tulburări nervoase cauzate de starea de deteriorare a celulelor lor datorită rezistenței la insulină și a deficitului de magneziu. Aruncați niște mercur și arsenic în acest amestec de etiologii, și voila:  avem boala pe care o numim diabet.

Deficitul de magneziu este sinonim cu diabetul și este la rădăcina multor, dacă nu a tuturor, probleme cardiovasculare.

Setea tipică diabetului este parte a răspunsului organismului la urinare excesivă. Urinarea excesivă este încercarea organismului de a scăpa de glucoza în exces din sânge. Această urinare excesivă determină creșterea sentimentului de sete. Dar trebuie să ne uităm la ce provoacă acest nivel de dezechilibru. Trebuie să cercetăm mai adânc cauzele. Organismul are nevoie să scape de glucoză din cauza creșterii rezistenței la insulină iar rezistența este alimentată direct de deficiența de magneziu, ceea ce face ca în același timp stresorii toxici să fie mai dăunători țesuturilor.

Când diabeticii au un nivel crescut de  zaharuri în sânge, organismul creează „cetone” ca un produs secundar al descompunerii grăsimilor. Aceste cetone cresc aciditatea sângelui care provoacă „acidoza”  sângelui, ducând la cetoacidoză diabetică (DKA). Aceasta este o condiție foarte periculoasă care poate duce la comă și moarte. Se mai numesc „acidoză diabetică”, „cetoză”, „cetoacidoză” sau „comă diabetică”. DKA este o modalitate obișnuită de a diagnostica noi diabetici de tip 1. În cazul în care nu reușesc fie diagnosticați  privind simptomele  precum urinarea frecventă, care provoacă setea, aceștia pot muri de DKA.

Suplimentele orale de magneziu reduc deshidratarea eritrocitelor. În general, nivelurile optime ale electroliților sunt necesare pentru a menține hidratarea optimă. Activarea diabetului  este inițiată în mod specific de către deficitul de magneziu cu un exces de calciu relativ în celule. Chiar și apa, nutrientul nostru cel mai de bază, începe să necesite un timp îndelungat  să intre în celulele, dar iese repede prin intermediul rinichilor.

Autismul și deficitul de magneziu

Când ne referim la deficiența de magneziu în cazul copiilor din spectrul autismului, dar  cu alte tulburări neurologice, trebuie să avem în vedere următoarele semne ale unui nivel redus de magneziu: agitația, nu poate sta într-un loc, balansarea corpului, bruxism sau “strângerea” din dinți, sughițul, sensibilitatea la sunete, agresivitate, irascibilitate, sensibil la stres, anxietate. Când vine vorba de copii astăzi, trebuie să să înțelegem că deficitul de magneziu în cazul lor este determinat de mai multi factori:

  1. Alimentele pe care le consumă sunt “curățate” de magneziu, deoarece alimentele, în general, scad în lor conținutul mineral într-un mod alarmant.
  2. Alimentele pe care mulți dintre copii le consumă sunt alimente cu conținut redus de nutrienți
  3. Deoarece majoritatea copiilor din spectru nu absorb mineralele de care au nevoie, chiar și atunci când acestea sunt prezente în intestin. Absorbția de magneziu depinde de starea de sănătate intestinală, care este compromisă în totalitate în tulburările  intestinale și alte afecțiuni intestinale cu care se confruntă majoritatea copiilor din spectrul autist.
  4. Deoarece suplimentele administrate pe cale orală nu sunt ușor absorbite de către organism, deoarece nu sunt formulele corecte, cele cu potență care cum ar fi malatul de magneziu sau treonatul de magneziu regăsindu-se greu în suplimentele actuale.

Am tot menționat de suplimentarea cu magneziu, însă nu am spus nimic de formele magneziului și potențialul acestora. Experții consideră că unul dintre motivele pentru care suplimentele de magneziu sunt atât de benefice este că ele ajută la contrabalansarea nivelurilor ridicate de calciu care se pot acumula în organism atunci când oamenii iau calciu suplimente în mod regulat. În mod similar, administrarea vitaminei D în cantități mari  sau deficitul de vitamina K2 poate reduce cantitatea de magneziu din organism și poate contribui la o deficiență.

Surse naturale de Magneziu

DZR pentru adulți este  de 320 miligrame / zi

  • Spanac: 1 ceașcă gătită: 157 miligrame (49%)
  • Fasole neagra: 1 cana fiarta: 120 miligrame (37%)
  • Migdale: ¼ ceasca: 97 miligrame (30%)
  • Caju: ¼ ceasca: 91 miligrame (28%)
  • Cartofi: 1 mare: 85 miligrame (26%)
  • Semințe de dovleac: 1/4 cană: 42 miligrame (13%)
  • Avocado: 1 brut: 39 miligrame (12%)
  • Banane: 1 banană: 37 miligrame (11%)
  • Broccoli: 1 ceașcă gătită: 32 miligrame (10%)
  • Varza de Bruxelles: 1 ceașcă gătită: 32 miligrame (10%)

 

Tipuri de suplimente cu Magneziu

În magazine se pot găsii o mulțime de diferite tipuri de magneziu. Multe dintre acestea pur și simplu nu sunt eficiente și nu vor face nimic benefic pentru sănătatea ta. De fapt, unele forme de magneziu nu sunt absorbabile de tractul digestiv. Mai jos sunt prezentate câteva dintre formele cu potențial, acelea care vă pot aduce beneficii:

Malatul de Magneziu

Magneziul este legat de acidul malic. Acidul malic apare în mod natural în multe alimente, în special în fructe. Această formă de magneziu este considerată a fi cea mai potrivită pentru îmbunătățirea tulburărilor legate de energie.

Acest lucru se ghidează deoarece acidul malic este o componentă cheie a ciclului Krebs. Ciclul Krebs este procesul biologic care este responsabil pentru fabricarea energiei ATP, AKA. Acesta este locul în care malatul de magneziu poate fi util în condiții cum ar fi oboseala cronică sau depresia. Studiile pe animale au observat că malatul de magneziu poate oferi beneficii pentru reglarea zahărului din sânge și echilibrul de magneziu / calciu, făcându-l o opțiune solidă pentru suplimentare.

Glicinatul de Magneziu

Glicinatul de magneziu (sau magneziu chelat) este un compus alcătuit din magneziu și glicina amino-acidă. Aceasta se consideră a fi una dintre formele cele mai biodisponibile de magneziu pentru suplimente, precum și una dintre cele mai ușor de absorbit la nivelul intestinelor. Multe persoane suferă de diaree datorită administrării acestui tip de magneziu, acest lucru poate fi un aspect important în alegerea formei de magneziu. Pentru deficitul de magneziu diagnosticat clinic (hipomagnezie), forma de glicinat sau bisglicinat de magneziu este de obicei cea mai recomandată pentru corectarea acestuia.

Treonatul de Magneziu

L-threonatul de magneziu (treonat de magneziu)  este o formă mai recentă de magneziu, cu implicații semnificative pentru sănătatea mintală. Unele cercetări preliminare au evidențiat capacitatea de stimulare cognitivă și, chiar și efectele neuroprotective împotriva bolii Alzheimer.

Ceea ce este atât de nou despre aceasta formă de supliment de magneziu, treonat de magneziu, este ca aceasta este singura forma arătată în studiile pe animale de a traversa bariera hematoencefalica. Acest lucru este important deoarece această capacitate îi permite să-și exercite efectele benefice asupra creierului în mod specific, direct.

În consecință, despre această formă de supliment de magneziu s-a dovedit că poate îmbunătăți măsurile de abilități cognitive cum ar fi memoria și învățarea pe termen scurt și lung. În plus, această formă de magneziu este cea mai recomandată în cazurile de  depresie, anxietate și neclaritatea în gândire.

Un studiu efectuat în 2010, a demonstrat faptul că, administrarea threonatului de magneziu la un grup de cobai în vârstă, a determinat îmbunătățirea capacității acestora de memorare și reamintire, cu 100%. Acest lucru s-a întâmplat în comparație cu grupul de control, format din cobai mult mai tineri.

Citratul de Magneziu

Citratul de magneziu este una dintre formele cele mai frecvent utilizate de magneziu, deoarece are un cost relativ scăzut, fiind în același timp biodisponibil în mod rezonabil atunci când este consumat pe cale orală. Această formă de supliment de magneziu este unică, deoarece este una dintre cele singure care este în mod natural acidă. Acest lucru se datorează faptului că este legat de acidul citric, un aditiv alimentar comun, care apare și în fructele citrice.

Clorura de Magneziu

Adăugarea unei cloruri în magneziu potențează capacitatea acestuia. Când aceste două sunt sparte în organism, beneficiați atât de magneziu, cât și de clor. Clorura de magneziu este cea mai stabilă formă de magneziu și este deosebit de bună pentru detoxifiere și funcția renală.

Forme inferioare de Magneziu

Formele de magneziu care sunt adesea ieftine, și oferă o biodisponibilitate relativ scăzută includ formele de oxid, dihidroxid (laptele de magneziu), sulfat, aspartat și carbonat. Aceste forme de magneziu nu se absoarbe bine și au tendința de a oferi un beneficiu redus dincolo de proprietățile laxative sau anti-acide.